Informatii socante...........

............................................

despre moartea Madalinei Manole de la Carmen Harra

Potrivit lui Harra, spiritul Mădălinei Manole ar fi declarat: "Nu m-am sinucis şi regret că port această stigmă şi am fost condamnată pentru ceva ce n-am făcut."
Carmen Harra a mai adăugat: "Petru şi mama lui nu au chemat Salvarea imediat după ce m-au găsit. Amândoi se uitau la mine şi nu ştiau ce să facă. Mesajul găsit pe telefonul mobil nu este scris de mine, ci de Petru”, citând-o pe solistă.
Referitor la soţul ei, Puiu, Mădălina i s-a confesat lui Harra că nu se înţelegea cu acesta, că o agresa fizic şi o făcea nebună.
"Lui Petru îi este frică de faptul că ar putea fi acuzat de moartea mea, din cauza certurilor noastre care, de la un moment dat, au devenit violente. Mă agresa fizic. Voiam să divorţez de Petru şi am avut discuţii pe această temă", ar mai fi spus spiritul cântăreaţei în discuţia cu clarvăzătoarea.
Solista are şi o dorinţă: "Vreau să fiu înmormantată lângă Şerban", ar fi spus spiritul referindu-se la fostul ei soţ.
Şerban Georgescu, e sufletul pereche al Mădălinei, potrivit lui Carmen Harra. Cei doi au fost într-o viaţă anterioară tată şi fiică, acesta fiind şi motivul pentru care nu au reuşit să aibă copii.

Despre dezordine.....

Despre dezordine

Dacă Michel de Montaigne, în eseuri (precum acela despre experienţă), produce dezordine la nivelul principiilor, fiindcă pune în discuţie clasificările şi separaţiile dintre discipline (ceea ce nu face, să zicem, Jean Bodin, în Universae naturae theatrum), Gottfried Wilhelm Leibniz formulează cu limpezime problema: a găsi pentru un individ locul potrivit într-o clasă, într-o colecţie, e întotdeauna o operaţie dificilă (dar nu imposibilă!). O spune, de exemplu, Théophile, reprezentantul lui Leibniz, în Nouveaux essais sur l’entendement humain, II: 21.

Mai întîi, Théophile propune o analogie geografică. Suma cunoaşterii poate fi comparată cu un ocean neîntrerupt şi continuu. Între părţile acestui ocean (dar şi în cunoaştere), graniţele sînt pur arbitrare. Astfel, e o simplă convenţie, o ipoteză să delimităm o regiune caledoniană a oceanului de o regiune atlantică. Tot o ipoteză este să despărţim o regiune etiopiană de regiunea din vecinătatea Indiei. La propriu, nimic nu delimitează imensitatea apelor. În cuprinsul oceanului, nu există, aşadar, graniţe, limite, vecinătăţi, însoţiri neîndoielnice. Pînă la urmă, harta lui e o construcţie a minţii. Tot o construcţie a minţii e şi harta cunoaşterii. Delimitările, ierarhiile, clasificările rămîn nişte convenţii.

În al doilea rînd, precizează Théophile, suma cunoştinţelor ar putea fi comparată cu mulţimea cărţilor dintr-o bibliotecă. În principiu, biblioteca e o clasificare fără rest a totalităţii cărţilor. Deşi cartea (sau conţinutul ei) nu este niciodată un obiect univoc, catalogul bibliotecii e mereu şi mereu o costrucţie univocă. E infailibil asemenea bibliotecarilor lui Musil. Include toate titlurile şi numai o singură dată. În pofida acestei precizii bibliografice, de multe ori, specialistul observă imposibilitatea de a găsi unui autor anume locul propriu. Titlul lui ar putea sta, cu egală îndreptăţire, şi sub rubrica epistemologiei, şi sub rubrica metafizicii. E cazul Criticii raţiunii pure. Depinde cum o interpretăm.

Théophile nu se înşală: “Cei care ordonează o bibliotecă nu ştiu, de multe ori, unde să aşeze anumite cărţi, stînd nehotărîţi între două sau trei locuri deopotrivă de potrivite”. Orice ezitare a bibliotecarului strică ordinea cunoaşterii şi produce nelinişte. În sfîrşit, Théophile discută ideea de enciclopedie, de carte totală, ca rezumat al tuturor adevărurilor, al tuturor cunoştinţelor acumulate la un moment dat. Dar enciclopedia nu poate fi un fapt de agregare, de juxtapunere indiferentă a cunoştinţelor, cum cred nominaliştii. Ea trebuie să aibă “multe trimiteri de la un loc la altul, dat fiind că majoritatea lucrurilor pot fi văzute din perspective diferite, iar un adevăr poate avea poziţionări multiple, potrivit diverselor sale raporturi [cu celelalte adevăruri şi cunoştinţe]…”.