Foto: Thinkstock
Modificările aduse legii privind violenţa
în familie, promulgată azi de preşedintele Băsescu, aduc definiţii mai
clare ale actelor de violenţă, cum ar fi înţepăturile, muşcăturile ori
trasul de păr.
De asemenea, sunt considerate drept acte de violenţă şi neglijarea, actele de gelozie sau lipsirea mijloacelor de existenţă primară (accesul la hrană, medicamente, interzicerea intrării unuia dintre soţi în câmpul muncii).
Violenţa verbală poate fi şi ea pedepsită. Astfel, “adresarea într-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare” este privită drept violenţă verbală, în timp ce "impunerea voinţei sau a controlului personal (...) provocarea de stări de tensiune sau de suferinţă” intră la categoria violenţă psihică.
Legea defineşte şi “violenţa demonstrativă” - atunci când soţul abuziv bate un animal sau distruge un obiect (sparge o farfurie) cu scopul de a intimida partenerul.
Pe lista actelor considerate a fi “violenţă fizică” se califică acţiuni precum: “lovirea, îmbrâncirea, trântirea, tragerea de păr, înţeparea, tăierea, arderea, strangularea, muşcarea”.
Legea nu face diferenţe în funcţie de intensitatea cu care au fost aplicate acţiunile enumerate, o muşcătură zdravănă sau una uşoară, spre exemplu, fiind considerate la fel de grave.
Un alt act de violenţă în famile, definit mai clar, este cel al “violenţei sexuale”, care presupune “impunerea de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea unor relaţii sexuale forţate”.
Egoismul şi gelozia ca forme de violenţă
Tot la capitolul violenţă intră şi interzicerea dreptului de a dispune de bunurile comune, controlul inechitabil al resurelor comune sau refuzul unuia dintre soţi de a întreţine familia. Mai mult, impunerea unor munci grele, care pot periclita sănătatea este considerată tot o formă de violenţă.
Legea incriminează şi actele de gelozie, care este considerată tot o formă de violenţă, anume “violenţa socială”. Astfel, izolarea unuia dintre soţi de prieteni, de familie, interzicerea de a părăsi domiciliul sau privarea accesului la informaţii reprezintă “violenţa socială”.
Un alt aspect detaliat al legii este cel privitor la “violenţa spirituală”. Violenţa spirituală înseamă “interzicerea, limitarea, ridiculizarea, penalizarea aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare”.
Poliţiştii, obligaţi să intervină. Se implementează şi ordinul de restricţie
Toate aceste cazuri de violenţă trebuie să fie cunoscute şi recunoscute ca atare de poliţişti, care vor avea obligaţia să intervină la orice solicitare de acest fel.
“În toate cazurile, organul de cercetare penală, sesizat în orice mod despre săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, este obligat să se deplaseze de îndată la faţa locului”, se arată în texul legii.
Victimelor violenţei domestice vor beneficia de consiliere juridică gratuită.
Noua variantă a legii vrea să protejeze victimele violenţei domestice şi după despărţirea de soţul abuziv, prin implementarea ordinelor de restricţie.
Oridinul de restricţie presupune “păstrarea distanţei minime de 200 de metri faţă de persoana vătămată, de domiciliul şi locul de muncă al acesteia, interzicerea oricărui contact telefonic sau prin corespondenţă”.
Aceste măsuri pot fi aplicate atunci când “există date sau indicii care justifică temerea că făptuitorul va săvârşi o altă infracţiune îndreptată împotriva membrilor familiei".
Ordinul de restricţie va fi valabil pentru maximum doi ani. În cazul în care oridinul de restricţie este încălcat, însă, soţul abuziv riscă să fie arestat.
Ordinul de protecţie
În afara ordinului de restricţie va fi implementat şi ordinul de protecţie, în cazurile în care viaţa unuia dintre soţi este pusă în pericol. În astfel de cazuri, soţul abuziv poate fi evacuat din locuinţa comună, chiar dacă este unicul proprietar al imobilului. Evacuarea este numai temporară, însă.
Victima care solicită un ordin de protecţie va fi scutită de plata taxei juridice, iar solicitarea va fi judecată în regim de urgenţă.
Ordinul de protecţie nu presupune doar evacuarea soţului abuziv, ci şi limitarea drepturilor acestuia de deplasare. Astfel, prin ordin judecătoresc, soţului abuziv i se poate interzice să se apripie de victimă, de rudele aceseia sau de prietenii pe care aceasta îi frecventează.
Mai mult, în cazul în care soţul abuziv are permis de port armă, acesta va fi suspendat automat, iar armele vor fi confiscate.În cazul în care soţul agresor este condamnat, pedeapsa acestuia nu poate fi suspendată, ci va fi executată în mod automat.
Prevenirea violenţei domestice şi tratarea efectelor
Legea modificată prevede înfiinţarea unor “echipe intersectoriale” în fiecare judeţ al ţării şi în toate sectoarele Bucureştiului a căror sarcină este prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
Echipele vor fi compuse din poliţişti, jandarmi, asistenţi sociali, medici şi membri ai ONG-urilor de profil.
Proiectul de modificare a legii din 2003 a fost aprobat tacit în Senat, în 2010, fiind votat de Camera Deputaţilor la sfârşitul anului trecut cu 166 de voturi pentru, 3 împotrivă şi două abţineri.
De asemenea, sunt considerate drept acte de violenţă şi neglijarea, actele de gelozie sau lipsirea mijloacelor de existenţă primară (accesul la hrană, medicamente, interzicerea intrării unuia dintre soţi în câmpul muncii).
Violenţa verbală poate fi şi ea pedepsită. Astfel, “adresarea într-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare” este privită drept violenţă verbală, în timp ce "impunerea voinţei sau a controlului personal (...) provocarea de stări de tensiune sau de suferinţă” intră la categoria violenţă psihică.
Legea defineşte şi “violenţa demonstrativă” - atunci când soţul abuziv bate un animal sau distruge un obiect (sparge o farfurie) cu scopul de a intimida partenerul.
Pe lista actelor considerate a fi “violenţă fizică” se califică acţiuni precum: “lovirea, îmbrâncirea, trântirea, tragerea de păr, înţeparea, tăierea, arderea, strangularea, muşcarea”.
Legea nu face diferenţe în funcţie de intensitatea cu care au fost aplicate acţiunile enumerate, o muşcătură zdravănă sau una uşoară, spre exemplu, fiind considerate la fel de grave.
Un alt act de violenţă în famile, definit mai clar, este cel al “violenţei sexuale”, care presupune “impunerea de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea unor relaţii sexuale forţate”.
Egoismul şi gelozia ca forme de violenţă
Tot la capitolul violenţă intră şi interzicerea dreptului de a dispune de bunurile comune, controlul inechitabil al resurelor comune sau refuzul unuia dintre soţi de a întreţine familia. Mai mult, impunerea unor munci grele, care pot periclita sănătatea este considerată tot o formă de violenţă.
Legea incriminează şi actele de gelozie, care este considerată tot o formă de violenţă, anume “violenţa socială”. Astfel, izolarea unuia dintre soţi de prieteni, de familie, interzicerea de a părăsi domiciliul sau privarea accesului la informaţii reprezintă “violenţa socială”.
Un alt aspect detaliat al legii este cel privitor la “violenţa spirituală”. Violenţa spirituală înseamă “interzicerea, limitarea, ridiculizarea, penalizarea aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare”.
Poliţiştii, obligaţi să intervină. Se implementează şi ordinul de restricţie
Toate aceste cazuri de violenţă trebuie să fie cunoscute şi recunoscute ca atare de poliţişti, care vor avea obligaţia să intervină la orice solicitare de acest fel.
“În toate cazurile, organul de cercetare penală, sesizat în orice mod despre săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, este obligat să se deplaseze de îndată la faţa locului”, se arată în texul legii.
Victimelor violenţei domestice vor beneficia de consiliere juridică gratuită.
Noua variantă a legii vrea să protejeze victimele violenţei domestice şi după despărţirea de soţul abuziv, prin implementarea ordinelor de restricţie.
Oridinul de restricţie presupune “păstrarea distanţei minime de 200 de metri faţă de persoana vătămată, de domiciliul şi locul de muncă al acesteia, interzicerea oricărui contact telefonic sau prin corespondenţă”.
Aceste măsuri pot fi aplicate atunci când “există date sau indicii care justifică temerea că făptuitorul va săvârşi o altă infracţiune îndreptată împotriva membrilor familiei".
Ordinul de restricţie va fi valabil pentru maximum doi ani. În cazul în care oridinul de restricţie este încălcat, însă, soţul abuziv riscă să fie arestat.
Ordinul de protecţie
În afara ordinului de restricţie va fi implementat şi ordinul de protecţie, în cazurile în care viaţa unuia dintre soţi este pusă în pericol. În astfel de cazuri, soţul abuziv poate fi evacuat din locuinţa comună, chiar dacă este unicul proprietar al imobilului. Evacuarea este numai temporară, însă.
Victima care solicită un ordin de protecţie va fi scutită de plata taxei juridice, iar solicitarea va fi judecată în regim de urgenţă.
Ordinul de protecţie nu presupune doar evacuarea soţului abuziv, ci şi limitarea drepturilor acestuia de deplasare. Astfel, prin ordin judecătoresc, soţului abuziv i se poate interzice să se apripie de victimă, de rudele aceseia sau de prietenii pe care aceasta îi frecventează.
Mai mult, în cazul în care soţul abuziv are permis de port armă, acesta va fi suspendat automat, iar armele vor fi confiscate.În cazul în care soţul agresor este condamnat, pedeapsa acestuia nu poate fi suspendată, ci va fi executată în mod automat.
Prevenirea violenţei domestice şi tratarea efectelor
Legea modificată prevede înfiinţarea unor “echipe intersectoriale” în fiecare judeţ al ţării şi în toate sectoarele Bucureştiului a căror sarcină este prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
Echipele vor fi compuse din poliţişti, jandarmi, asistenţi sociali, medici şi membri ai ONG-urilor de profil.
Proiectul de modificare a legii din 2003 a fost aprobat tacit în Senat, în 2010, fiind votat de Camera Deputaţilor la sfârşitul anului trecut cu 166 de voturi pentru, 3 împotrivă şi două abţineri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu