|
|
|
Superstitii si obiceiuri in luna MARTIE
Luna
Martie are mai multe denumiri populare; satenii ii mai spun Germanar
(incoltitor), Martisor sau Faurel. Aceasta luna de inceput de primavara a
nascut multe superstitii, mai ales despre vreme, care acum este extrem
de capricioasa si, cu toate astea, este si foarte buna prevestitoare.
Astfel, se zice ca daca luna Martie-i vantoasa, luna Mai va fi frumoasa
sau ca tunetele in Martie arata un an manos. Daca in Martisor nu poti
semana ovazul de ploi multe, nici toamna nu vei putea semana graul de
ploi multe sau daca va canta cucul in Martie, anul va fi bogat. Alta
superstitie spune ca daca Martie-i cu roua, dupa Paste mult ploua. In
luna Martie se culeg primele flori de primavara bune de leac, dar mai
ales se fac pregatiri pentru ritualurile de magie de peste an: se culege
urzica, cea dintai buruiana care te scapa de boala si iarba-mare, iar
sarpele prins in Martie este descantator si fermecator; prelucrat cu
“stiinta” babelor, el iti poate spune cum o cheama pe fiecare buruiana
sau este bun ca leac in dragoste. Mai exista superstitia ca cine are
“gutunar” (raceala, guturai) in luna lui Martie, va fi sanatos peste an.
Intre Martisor si Mucenici
Intre
1 si 9 Martie exista cateva obiceiuri care au nascut superstitii;
Martie incepe cu sarbatoarea Martisorului, pe 1 Martie, eveniment
cunoscut doar in arealul balcanic, in mod special in tara noastra si la
vecinii bulgari. Despre acest obicei puteti citi in “De unde vine Martisorul” (click aici).
Sa mai spunem ca martisorul este mai mult o superstitie care a devenit
obicei. Pe 1 Martie oamenii isi aleg cate o zi din asa-zisele Zilele
Babelor, care le arata cum va fi viata lor in acel an, luminoasa,
noroasa sau posomorata.
|
| | |
Zilele Babelor sunt de regula in numar de sapte, dar in unele locuri
functia oraculara se intinde pana la ziua de 9 a lunii, iar in alte
regiuni pana in ziua de 12 Martie dupa cele 12 luni ale anului, fapt ce
conferea functiei oraculare o mai mare greutate. Baba Dochia, o
personalitate complexa in folclorul popular romanesc, are propria
poveste, pe care o puteti citi in “Legenda fara sfarsit: Dochia, Babele si Mosii” (click aici).
Superstitia spune ca daca vremea este rea in aceste zile ale Babelor,
inseamna ca Baba Dochia isi scutura cojoacele. La 9 Martie exista
obiceiul Mucenicilor; de unde vine acesta? In “Vietile sfintilor” se
vorbeste despre cei 40 de mucenici din Sevastia, care au patimit pentru
credinta lor in Christos. Poporul roman pomeneste pe acesti mucenici,
uneori numiti “macinici”, in diverse moduri ; se dau de pomana 40 de
pahare de vin sau rachiu, colaci sau alte de-ale gurii, dar mai sunt si
multe superstitii legate de aceasta zi. Ziua de 9 Martie este numita si
Ziua Sarpelui, zi care inseamna si activizarea practicilor vrajitoresti;
ea mai este numita in popor Dragostitele. In aceasta zi, toti oamenii
care n-au nume de sfant isi serbeaza ziua. Superstitia spune ca cine
lucreaza in aceasta zi, va muri de veninul sarpelui; sau ca cine nu tine
aceasta sarbatoare zace patruzeci de zile. Exista superstitia ca planta
numita iarba-mare face minuni contra muscaturilor de sarpe:
femeile sapa aceasta planta, afuma curtea, grajdurile, casa si copii
pentru a le feri de sarpe si de fulger. Impotriva inecului, superstitia
spune ca e bine sa mananci 40 de chitici (pestisori) in ziua de
mucenici. Se spune ca dupa trecrea celor 12 zile ale Babei Dochia incepe
primavara.
Intre Mucenici si Blagovestenie
Intre 10 si 25 Martie sunt cateva obiceiuri insotite de superstitiile legate de acestea. Astfel, Alexiile
pe 17 Martie, este momentul renasterii vietuitoarelor marunte ale
pamantului, inchise ritual la Ziua Crucii pe 14 septembrie. Exista
superstitia de a lega in ajunul Alexiilor foarfecele din casa cu o
sfoara, pentru a lega botul jivinelor care ataca vitele. Fiind
considerata si Ziua Pestelui, caci atunci ies pestii din apele
subterane, pescarii o sarbatoresc pentru a avea noroc la pescuit. Se
spune ca daca manaci un pestisor viu de Alexii, vei avea recolta bogata
la pescuit. La echinoctiul de primavara, cu date variabile de la an la
an, la 21 Martie (anul acesta), fetele pun grau in blide cu apa,
invocand ploile si fertilitatea; superstitia spune ca asa cum va creste
graul verde si sanatos, vor fi si fetele si holdele. La 25 Martie este sarbatoarea numita Blagovesteniile, Buna Vestire,
dar si Ziua Cucului. Obiceiul cel mai raspandit este acela de a face
un foc mare langa care se pun paine, sare si apa, ca sa se incalzeasca
ingerii, sa manance si sa bea. Painea si sarea se dau apoi de pomana. In
aceasta zi nimeni nu trebuie sa caute galceava, ca e de rau; sa nu pui
mana pe oua si sa nu pui closte, caci ies puii strambi si urati. Exista
superstitia ca asa cum va fi vremea in ziua de Blagovestenie, asa va fi
si de Paste, iar daca in aceasta zi este frunza verde in natura, va fi
un an cu belsug. Pentru mai mult despre aceasta zi, cititi “Buna
Vestire”
|
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu