Superstitii si obiceiuri.........

Superstitii si obiceiuri in luna MARTIE Luna Martie are mai multe denumiri populare; satenii ii mai spun Germanar (incoltitor), Martisor sau Faurel. Aceasta luna de inceput de primavara a nascut multe superstitii, mai ales despre vreme, care acum este extrem de capricioasa si, cu toate astea, este si foarte buna prevestitoare. Astfel, se zice ca daca luna Martie-i vantoasa, luna Mai va fi frumoasa sau ca tunetele in Martie arata un an manos. Daca in Martisor nu poti semana ovazul de ploi multe, nici toamna nu vei putea semana graul de ploi multe sau daca va canta cucul in Martie, anul va fi bogat. Alta superstitie spune ca daca Martie-i cu roua, dupa Paste mult ploua. In luna Martie se culeg primele flori de primavara bune de leac, dar mai ales se fac pregatiri pentru ritualurile de magie de peste an: se culege urzica, cea dintai buruiana care te scapa de boala si iarba-mare, iar sarpele prins in Martie este descantator si fermecator; prelucrat cu “stiinta” babelor, el iti poate spune cum o cheama pe fiecare buruiana sau este bun ca leac in dragoste. Mai exista superstitia ca cine are “gutunar” (raceala, guturai) in luna lui Martie, va fi sanatos peste an. Intre Martisor si Mucenici Intre 1 si 9 Martie exista cateva obiceiuri care au nascut superstitii; Martie incepe cu sarbatoarea Martisorului, pe 1 Martie, eveniment cunoscut doar in arealul balcanic, in mod special in tara noastra si la vecinii bulgari. Despre acest obicei puteti citi in “De unde vine Martisorul” (click aici). Sa mai spunem ca martisorul este mai mult o superstitie care a devenit obicei. Pe 1 Martie oamenii isi aleg cate o zi din asa-zisele Zilele Babelor, care le arata cum va fi viata lor in acel an, luminoasa, noroasa sau posomorata. Zilele Babelor sunt de regula in numar de sapte, dar in unele locuri functia oraculara se intinde pana la ziua de 9 a lunii, iar in alte regiuni pana in ziua de 12 Martie dupa cele 12 luni ale anului, fapt ce conferea functiei oraculare o mai mare greutate. Baba Dochia, o personalitate complexa in folclorul popular romanesc, are propria poveste, pe care o puteti citi in “Legenda fara sfarsit: Dochia, Babele si Mosii” (click aici). Superstitia spune ca daca vremea este rea in aceste zile ale Babelor, inseamna ca Baba Dochia isi scutura cojoacele. La 9 Martie exista obiceiul Mucenicilor; de unde vine acesta? In “Vietile sfintilor” se vorbeste despre cei 40 de mucenici din Sevastia, care au patimit pentru credinta lor in Christos. Poporul roman pomeneste pe acesti mucenici, uneori numiti “macinici”, in diverse moduri ; se dau de pomana 40 de pahare de vin sau rachiu, colaci sau alte de-ale gurii, dar mai sunt si multe superstitii legate de aceasta zi. Ziua de 9 Martie este numita si Ziua Sarpelui, zi care inseamna si activizarea practicilor vrajitoresti; ea mai este numita in popor Dragostitele. In aceasta zi, toti oamenii care n-au nume de sfant isi serbeaza ziua. Superstitia spune ca cine lucreaza in aceasta zi, va muri de veninul sarpelui; sau ca cine nu tine aceasta sarbatoare zace patruzeci de zile. Exista superstitia ca planta numita iarba-mare face minuni contra muscaturilor de sarpe: femeile sapa aceasta planta, afuma curtea, grajdurile, casa si copii pentru a le feri de sarpe si de fulger. Impotriva inecului, superstitia spune ca e bine sa mananci 40 de chitici (pestisori) in ziua de mucenici. Se spune ca dupa trecrea celor 12 zile ale Babei Dochia incepe primavara. Intre Mucenici si Blagovestenie Intre 10 si 25 Martie sunt cateva obiceiuri insotite de superstitiile legate de acestea. Astfel, Alexiile pe 17 Martie, este momentul renasterii vietuitoarelor marunte ale pamantului, inchise ritual la Ziua Crucii pe 14 septembrie. Exista superstitia de a lega in ajunul Alexiilor foarfecele din casa cu o sfoara, pentru a lega botul jivinelor care ataca vitele. Fiind considerata si Ziua Pestelui, caci atunci ies pestii din apele subterane, pescarii o sarbatoresc pentru a avea noroc la pescuit. Se spune ca daca manaci un pestisor viu de Alexii, vei avea recolta bogata la pescuit. La echinoctiul de primavara, cu date variabile de la an la an, la 21 Martie (anul acesta), fetele pun grau in blide cu apa, invocand ploile si fertilitatea; superstitia spune ca asa cum va creste graul verde si sanatos, vor fi si fetele si holdele. La 25 Martie este sarbatoarea numita Blagovesteniile, Buna Vestire, dar si Ziua Cucului. Obiceiul cel mai raspandit este acela de a face un foc mare langa care se pun paine, sare si apa, ca sa se incalzeasca ingerii, sa manance si sa bea. Painea si sarea se dau apoi de pomana. In aceasta zi nimeni nu trebuie sa caute galceava, ca e de rau; sa nu pui mana pe oua si sa nu pui closte, caci ies puii strambi si urati. Exista superstitia ca asa cum va fi vremea in ziua de Blagovestenie, asa va fi si de Paste, iar daca in aceasta zi este frunza verde in natura, va fi un an cu belsug. Pentru mai mult despre aceasta zi, cititi “Buna Vestire”